Un eseu şi o recomandare...
Dragi prieteni cititori, am bucuria să vă spun astăzi că "eleva" mea Cristina Ioana Ilie, componentă de 7 ani a "Clubului Victorioşilor" îşi dă, cu eseul de mai jos, "lucrarea de diplomă" în ale gazetăriei ( din punctul meu de vedere! ). Are o viziune corectă şi modernă asupra lumii şi vieţii, are condei, are nerv şi are stil. Destinul ei este legat indisolubil de jurnalism, de scenă şi de "sticla" televizorului. Felicitări, Cristina! Sunt bucuros că am ales corect, că am "investit" în cine trebuie şi că te-ai "îmbolnăvit" de presă. Sunt mândru de tine!
Victor Mihalache
DEMOCRAŢIE ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
„Ce subiect frumos”, mi-am spus atunci când am primit temă de lucru cu titlul „Democraţie în societatea actuală”. Ştiu ce înseamnă termenul democraţie, dar, recunosc, înainte de a începe să scriu, am căutat şi în dex acest cuvânt. Explicaţia nu a întârziat să apară: DEMOCRAȚÍE, democrații, s. f. Formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită (direct sau indirect) puterea. Aşadar, democraţia nu ţi-o dă nimeni că aşa vrei tu, sau în caz că nu o vrei, nu ţi-o ia nimeni, că doar nu e o jucărie pe care n-o mai doreşti.
Nemulţumiri, sau mai bine zis nemulţumiţi, găseşti la orice pas. Te întâlneşti cu o cunoştinţă. Şi ştim cu toţii cum e. Dacă e una dintre cele pe care nu ai mai văzut-o de ceva timp, ţine-te bine! Ghiceşti de la un km că vrea să-ţi povestească ceva, nu contează unde te întâlneşte, ce faci sau ce treabă ai, că ea începe să ţi se destăinuie, sau mai popular spus, “să-şi verse oful”. Fie el referitor la oamenii din bloc care dau muzica la maxim, fie despre rufele vecinei de deasupra care se scurg exact pe ale ei, fie despre sora unei prietene comune care a fugit cu cine ştie ce individ… şi lista poate continua. Păi cum altfel? Uite aşa. Tinerii ies pe diferite posturi de televiziune şi vorbesc despre democraţiile din altă parte, reproşând mersul lucrurilor de la noi. Tot ei ameninţă că vor pleca în ţări unde găsesc democraţie la “de-a gata”, dar mă întreb eu, tot tânără fiind şi nevrând să mă găsesc pe alte plaiuri: Ţara noastră cui rămâne? Până ne răspunde cineva în măsură la această întrebare (cu toate că nu ştiu dacă mai e cineva în măsură), vă pot asigura de faptul că fiecare îşi vede de ţelul lui.
În altă ordine de idei, doamnele de pe banca din faţa blocului au lăsat democraţia pe un plan îndepărtat. De câteva luni încoace, sunt “cool” următoarele subiecte, în ordine cronologică: câinii maidanezi, Bianca Drăguşanu – actuală Slav şi nunta ei – care a fost barter, şi de câteva zile, povestea lui Florin Salam - care riscă să-şi piardă copiii şi să mai ajungă şi la închisoare.
Altfel spus, nu am mai auzit de mult timp discuţii în contradictoriu pe tema democraţiei. Bine, excluzându-le pe cele de pe posturile de televiziune, care oricum sunt aceleaşi, repetate, dar cu alte cuvinte, ca să pară că au altă formă. Nu mi-e dor nici de aşa zişii comentatori, care nu sunt deloc profesionişti. Ei, uite, de profesionişti chiar ducem lipsă.
Ce-ţi e şi cu democraţia asta… Există, sau nu? Cert e că nu o găseşti la magazinul din colţ. Ea este instaurată de popor. Cât despre societatea actuală… nu am înţeles încă dacă îi pasă, ori ba…
