Au fost momente în care mi-a fost frică să nu pierd pe cineva drag. Dar crescând, mi-am dat seama că nu pierd pe nimeni dacă ţin bine de sfoara prieteniei... dar în schimb, mi-am mai dat seama că oricât ar fi de rezistentă sfoara asta, într-o zi se rupe. Dar nu se rupe permanent. Şi cel mai urat e când totul se termină brusc din cauza altora... [n-am păţit nimic, nu m-am certat cu nimeni, asta simt că trebuie să scriu, deci asta scriu!]
Nu ştiu, în momentul de faţă îmi rămâne numai să preţuiesc în continuare oamenii din viaţa mea, şi să-mi dau seama cât de importanţi sunt pentru mine, la vremea respectivă. :)
