"Clubul Victorioşilor", omagiu adus artistei Mădălina Manole

În fiecare an, "Clubul Victorioşilor" realizează Mini-Festivaluri la emisiunea pe care o realizează la Columna Tv în memoria celor mai mari poeţi: Mihai Eminescu - mini-festival care a ajuns la a VI-a ediţie, Mini-Festival Grigore Vieru - ajuns la a IV-a ediţie şi Mini-Festival Adrian Păunescu - sărbătorit duminică, 21 iulie - a II-a ediţie. 

De data aceasta, chiar dacă nu în cadrul unui festival, "Clubul Victorioşilor" se gândeşte la artista Mădălina Manole, care ar fi împlinit pe 14 iulie vârsta de 46 de ani. Cu gândul la "fata cu părul de foc", vă oferim o poezie dedicată Mădălinei Manole, scrisă în urmă cu 3 ani de poetul Victor Mihalache:

"Pentru Mădălina Manole"

Victor Mihalache

"Să alegi între viaţă şi moarte,

Între soartă şi mult nenoroc,

De ce zar ţi-a fost dat să ai parte,

Fată dragă cu părul de foc!

N-am crezut că o mare încape

Într-o scoică purtată de-un val...

N-am ştiut ca un cântec s-adape

Însetatul sătul de banal.

Şi nu vreau să mai cred în destin

Nici în bucium ce sună cu jale,

Dacă într-o clipă murim

Şi în alta renaştem pe cale.

Cum să sorbi dintr-o lacrimă plată

Un ocean înecat în amar?

Ca otravă în vis se arată

Ca un ceas fără de minutar?

Să alegi între viaţă şi moarte,

Între soartă şi mult nenoroc,

De ce zar ţi-a fost dat să ai parte,

Fată dragă cu părul de foc!"

Prima ediţie a Mini Festivalului ADRIAN PĂUNESCU la Clubul Victorioşilor

La Columna Tv, la emisiunea "CLUBUL VICTORIOŞILOR", a avut loc astăzi, 22 iulie 2012, prima ediţie a MINI FESTIVALULUI ADRIAN PĂUNESCU.

Mulţi dintre "victorioşi", mai precis Iuliana, Denisa I., Lavinia, Cătălina, Andreea, Cornel, Cristina, Raluca R., Georgiana, Denisa T., Adelina, Elena, Radu, Medeea, Anisia, Cosmin, Camelia, Bianca (o prietenă din Franţa), Mirela, Miruna, Raluca P., Maria, Ianis, Alexandra şi Eric au fost prezenţi la emisiune şi au recitat şi cântat cu mândrie poezii şi melodii pe versurile marelui poet.

Ediţia specială dedicată lui ADRIAN PĂUNESCU s-a bucurat de un mare succes, iar toţi copiii şi adolescenţii au primit la sfârşit diplome frumoase în semn de respect şi amintire.

Cornel Mili (Torac, Serbia), Elena şi Ianis Molea (Caransebeş), au fost şi ei prezenţi şi au oferit momente artistice deosebite! 

După ora 12.00, componenţii "Clubului Victorioşilor" au mers din nou la Vulcana-Băi şi au realizat câteva filmări pentru "Creanga de aur"!

Al treilea Mini-Festival „Grigore Vieru” la Clubul Victorioşilor

Duminică, 20 februarie 2012, începînd cu ora 10,oo, la Televiziunea Columna din Tîrgovişte, în cadrul emisiunii „Clubul Victorioşilor” se va desfăşura cea de-a III-a ediţie a Mini-Festivalului „Grigore Vieru”. Copiii şi adolescenţii din Şcoala Micilor Vedete şi Clubul Victorioşilor vor recita poeme semnate de excepţionalul poet basarabean născut pe 14 februarie 1935 şi plecat, din păcate, dintre noi pe 18 ianuarie 2009. De asemenea, mai multe melodii de muzică uşoară şi populară compuse pe versurile marelui poet vor fi interpretate cu dragoste şi cu pricepere de tinerii artişti. Aceştia vor primi diplome dedicate evenimentului. La Clubul Victorioşilor, pe lângă acest mini-festival se mai desfăşoară anual un altul dedicat lui Mihai Eminescu şi – de anul acesta – se va mai derula unul dedicat regretatului Adrian Păunescu. Aşa învaţă micuţii să îşi cunoască şi să îşi cinstească valorile adevărate.

Victor Mihalache

Mini-Festival Grigore Vieru

Astăzi, 13 februarie 2011, noi, cei din Clubul Victorioşilor şi Şcoala Micilor Vedete, am realizat a II-a ediţie a Mini-Festivalului Grigore Vieru! Prezenţi (într-un număr destul de mare) în platoul Columna Tv, ne-am amintit cu drag de frumoasele lui gânduri poetice şi astfel am recitat cu toţii poezii de Grigore Vieru, am cântat melodii puse pe versurile lui: Raluca Rogojină „În limba ta”, iar eu, „Casa părintească” şi ne-am simţit extraordinar!
Fiu al Basarabiei, iubitor de ţară şi de neam, născut în 1935, poetul ar fi trebuit să împlinească mâine, 14 februarie 2011, 76 de ani! Din păcate, acum doi ani, în 2009 mai exact, poetul nepereche s-a stins din viaţă şi a plecat cu paşi mărunţi spre Eminescu.
Ne-am amintit şi de regretatul Adrian Păunescu, un alt fiu de frunte al Basarabiei, care, în 2010, a plecat şi el spre cei doi mari poeţi, Mihai Eminescu şi Grigore Vieru.
Poezia pe care eu am recitat-o astăzi, este scrisă de Adrian Păunescu şi îi este dedicată poetului divin, Grigore Vieru. O poezie cu o încărcătură emoţională deosebită, o poezie care ascunde în spatele ei un adevăr, o poezie care merită citită!

Iartă-ne, Grigore - Adrian Păunescu

Se-ntunecă pământul şi lăcrimează cerul,
Se-ndoliază fraţii şi mamei îi e rău,
Trec lumânări aprinse spre Rai la Chişinău
Bat clopotele-n Ţară la moartea lui VIERU.

De fapt pe cine pierdem? Noi nici nu ştim prea bine.
În vălmăşagul lumii isteric şi corupt.
Adevărata Ţară se află de desubt
Cu marii morţi pe care-i uităm fără ruşine.

Mai până ieri, Vieru, venea la noi acasă,
Şi ne purta de grijă cu sufletul lui bun.
Şi în zadar cuvinte în cinstea lui se spun...
Cel prigonit în viaţă, de viaţa lui se lasă.

Îngheaţă parcă focul pe toate-aceste vetre
Pe unde El, Divinul, a suferit nedrept
Când Iudele zdrobindu-i şi cap, şi scris, şi piept,
Pe străzi şi în ziare au dat în el cu pietre.

Cinstit şi vulnerabil, dar neîncercat de teamă
Siberia sfidând-o c-un pâlpâit plăpând,
El ţara lui întreagă purtânduşi-o în gând
Credea suprem întrânsa ca-n propria lui mamă.

Şi totuşi n-are nimeni o simplă remuşcare,
Pentru calvarul zilnic al marelui Poet?
Şi totuşi n-are nimeni o urmă de regret,
Că prea urâtă-i viaţa şi prea absurd se moare?

Drogaţi de bătălia puterii şi a pâinii,
Bolnavi de egoismul abject şi diavolesc,
În ură şi-n trădare copii noştri cresc
Mai oameni decât omul or să ajungă câinii!

În cel ce pleacă astăzi din strâmba noastră lume,
A lăcrimat o ţară şi s-a ascuns un neam.
Şi eminesciana pereche râu şi ram
Îl ştie după nume şi-nvaţă să-l rezume.

Se află în morminte o Românie-ntreagă.
Şi am rămas deasupra, nevrednici, noi, cei vii.
Şi ne e dat blestemul să nu-i putem găsi
Decât în nişte lacrimi care de ei ne leagă.

S-a întunecat pământul şi lăcrimează cerul,
Românii plâng plecarea poetului divin.
Şi semne dinspre casă, şi din morminte vin,
Acum spre Eminescu a şi pornit Vieru.

Nefericită vreme a noroaielor majore
Din nou se-aşează vamă şi graniţă-ntre fraţi.
Aşa că pentru drumul pe care-ai să-l străbaţi...
Îţi murmurăm „adio” şi „iartă-ne, Grigore...”

Pentru că tot a nins ca în poveşti astăzi, vă ofer o melodie, parcă scoasă tot din frumoasele poveşti cu ninsori şi oameni de zăpadă. O melodie minunată! Merită ascultată!

Muzică: Victor Socaciu

Versuri: Adrian Păunescu

O duminică minunată şi fără prea multe "surprize" am petrecut astăzi alături de colegii mei de la Clubul Victorioşilor şi Şcoala Micilor Vedete! Emisiunea "Clubul Victorioşilor" este urmărită de foarte mulţi telespectori atât din ţară, cât şi din străinătate!
Atât platoul cât şi parcarea televiziunii ColumnaTv au fost astăzi pline!
Andrada şi Laura, două adolesente din Buciumeni ne-au fost astăzi alături. Ne-au povestit câte ceva despre ele, despre pasiunile lor şi ne-au recitat câte o poezie scrisă de Adrian Păunescu. Raul, fratele Ralucăi Rogojină, a revenit după o mai lungă pauză în care a fost ocupat cu gradiniţa, iar Gabi a fost şi ea din nou cu noi. Ada, cea mai nouă prietenă grupului nostru, s-a aflat pentru prima dată întru-un platou de televiziune, dar, fără prea multe emoţii ne-a recitat o poezioară! Alexia şi Andrei Iordan, foşti componenţi ai grupului, au salutat telespectatorii şi le-au oferit zâmbetele lor de copii! Ada şi Roberta, vechile prietene din Voineşti, au revenit şi ele printre noi şi au fost prezente în emisiunea de astăzi!
Despre veteranii şi mai vechii componenţi ai grupului pot spune numai că au evoluat cu mândrie şi cu eleganţă ca de fiecare dată!

În această seară, emisiunea "Pe ordinea de zi" de la ColumnaTv, moderată de Anda Ştefan, a fost cu totul şi cu totul specială.

Chiar dacă poetul Adrian Păunescu nu mai e printre noi, chiar dacă acum se realizează numeroase emisiuni în memoria lui, nimic nu-l mai poate aduce înapoi şi nicioadată cuvintele n-or să fie suficiente pentru a exprima sentimentele, ideile şi amintirile despre Adrian Păunescu. Înainte de intrarea în direct, a fost difuzat un filmuleţ realizat de Anda Ştefan şi Andrei Oltean, unde, în câteva cuvinte şi câteva melodii pe versurile lui Adrian Păunescu, au fost atinse multe dintre reuşitele maestrului, multe dintre regretele şi întrebările pe care nu mai avem cui să le adresăm!

Prezenţi în emisiunea dedicată lui Adrian Păunescu, au fost domnul George Coandă şi domnul Victor Mihalache. Cuvinte frumoase, versuri rostite cu măreţie, amintiri şi momente plăcute au fost aduse în casele telespectatorilor! La finalul emisiunii, am fost şi eu chemată să recit două dintre multele poezii pe care Adrian Păunescu le-a scris, pentru a ne mândri acum cu ele, pentru a le avea ca bogăţie pentru tot restul vieţii!

Astăzi, la emisiunea "Clubul Victorioşilor", i-am învăţat pe toţi să facă cu ochiul ca în desene!

Am început emisiunea recitând poezii ale lui Adrian Păunescu, povestind despre cum a fost la Târgu Neamţ la festivalul Volare, iar apoi, împreună cu domnul Victor am cântat despre mânuţe, am cântat cântecelul "Bate vântul frunzele" şi "Alunelul"!

Am avut şi două prietene noi, Denisa şi Gabi, (căreia îi urăm La mulţi ani pentru mâine), două fetiţe frumoase şi vorbăreţe! Gabi ne-a invitat la un grătar la Priseaca, ne-a învăţat pe toţi poezia "Bunica" şi ne-a spus cât de mult îi plac ei alunele... Denisa a fost şi ea inimoasă, recitându-ne o poezie frumoasă şi povestindu-ne despre cum se joacă ea cu prietenii ei!

Toată emisiunea a decurs foarte bine, cu cântece, cu poezii frumoase şi cu făcutul din ochi, care e molipsitor!!!

Cele mai tinere cupluri din comuna Aninoasa, (7 la număr), cu ajutorul naşilor deosebiţi Violeta şi Constantin Maricescu, au sărbătorit astăzi 50 de ani de la căsătorie! Cu emoţii cu tot, am pornit cu toţii de la Primărie, (după ora 13), spre Biserica din Aninoasa, iar eu şi Iuliana am ţinut lumânările pe tot parcursul slujbei! Am făcut fotografii cu mirii, cu naşii şi cu toţi invitaţii, alături de care am pornit mai apoi spre Compleuxul din Aninoasa, pentru petrecerea organizată în cinstea mirilor! Nu toată lumea a dansat, dar sunt convinsă că absolut toţi s-au simţit excelent, iar darurile de nuntă din partea naşilor nu au lipsit!

Spre seară, (după ora 19), am fost prezenţi ca în fiecare an la Mănăstirea Viforâta, la Noaptea de poezie! Alături de mai mulţi poeţi ai judeţului Dâmboviţa şi nu numai, am petrecut câteva ceasuri recitând, ascultând, cântând şi nu în ultimul rând, gândindu-ne la Adrian Păunescu şi dedicându-i această frumoasă seară de poezie!

Mâine, începând cu ora 10, vă aşteptăm să urmăriţi nelipsita noastră emisiune "Clubul Victorioşilor", la ColumnaTv.

De astăzi suntem mai săraci. De astăzi vorbim la trecut despre omul care "şi-a investit şi nervi şi timp şi viaţa" în drumul care l-a ademenit... De astăzi poetul Adrian Păunescu nu se mai află printre noi...

Nu voiam să vină momentul acesta... parcă... niciodată... Îmi pare rău că dimneaţa de astăzi a început cu o veste atât de tristă şi cu multe lacrimi pentru mulţi dintre românii care i-au iubit poeziile, pentru românii care i-au iubit felul de a scrie, pentru oamenii care l-au iubit pe el...

Aş vrea să continui această postare prin câteva poeme care-mi sunt dragi, scrise de Adrian Păunescu, poeme pe care le păstrez în sufletul meu chiar dacă maestrul a trecut în nefiinţă...

Pacient

Eu n-am să mă fac bine niciodată,

Mereu voi suferi de-o boală grea,

Simţindu-mi conştiinţa vinovată,

Că nu e totul bine-n ţara mea.

Puteţi să mă-ntrebaţi:

- Ce vrei, băiete?

În treburile mari de ce te bagi?

Am să răspund milos şi pe-ndelete:

- Eu ştiu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.

Mi-am investit şi timp şi nervi şi viaţă,

În drumul care m-a ademenit

Şi-am acceptat să dorm pe copci de gheaţă

Şi să trăiesc pe muche de cuţit.

Puteam să-mi fac în alte părţi avere,

Puteam să fiu un bun european,

Puteam să mă înscriu la mamifere,

Ins metabolic de la an la an.

Puteam să am un os, cum au toţi servii,

Să-l rod meschin şi fără de idei,

Dar epocii eu i-am cedat toţi nervii

Şi ea nu-mi dă nici drogurile ei.

Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Ţară,

Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Neam,

Nu e-năuntru hiba, ci afară,

Trăiam un veac, labil dacă eram.

N-am dreptul la o mare suferinţă?

Nu-mi daţi cartelă nici pentru prăpăd?

Ei, bine-atunci, în mine ia fiinţă

Un neam pe care voie am să-l văd.

Şi n-am să pot să-ngădui niciodată,

Acestui trup nelegiuit, al meu,

Să-nveţe nebunia blestemată

De-a-i fi uşor când ţării îi e greu.

Ca fluturele părăsind omida,

Când vine peste toţi o clipă grea,

Sunt un atlant murind cu Atlantida,

Deşi putea zbura, dacă voia.

N-aveţi la dumneavoastră-n farmacie,

Medicamente, boala să-mi luaţi,

Un singur leac îmi trebuieşte mie:

Să-i pot vedea pe ceilalţi vindecaţi.

Această boală e o boală rară,

Această boală e o boală grea,

Această boală se numeşte Ţară

Şi leacul este ea şi numai ea.

Târziu

Când v-am rugat sa-i ocrotim,

Când v-am rugat a nu-i uita,

N-ati auzit si mi-ati raspuns

Ca-i o problema foarte grea.

Si-am fost ridicol staruind

Si-am încercat sa va mai spun

Si noi m-ati învinovatit
Si m-ati considerat nebun.

Si eu v-am zis ca nu e timp,

Ca suntem niste pasageri,

Si voi ati construit minciuni,

Mai multe astazi decât ieri.

Si-acum de ce va bucurati

De arta celor ce-au murit,

Când voi i-ati condamnat pe ei

La trai pe muchie de cutit?

O locuinta v-am cerut,

S-o dam artistilor pribegi,

Si jaful vostru mi-a raspuns

Cu literele unei legi.

Acum, e gata casa lor

Si v-ati putea si voi mândri

Ca dati o casa celor morti,

Desi ei v-au cerut-o, vii.

Târziu raspuns si ipocrit,

Artistii au ajuns pamânt,

E gata casa vietii lor,
Dar locatarii nu mai sunt.

Paradox sau greşeală

Mai intelept ca totdeauna

Si tot atat de idiot,

Acum pricep ca e totuna,

Sa n-ai nimic sau sa ai tot.

Si paradoxul ma omoara

Si sunt nebun sa mi-l explic,

Ca totu-a fost pana aseara

Si astazi nu mai e nimic.

Sunt sclavul presimtirii sumbre,

Pe care mi-o-nsusesc intim,

Ca vietuim ca niste umbre

Si ca si umbrele murim.

Si, cum nu-i nimeni sa te-acuze,

De stratageme si de masti,

Cum au putut aceste buze,

S-ascunda faptul ca urasti ?

Un clopot bate intr-un munte,

Cu neintelesul lui bing-bang,

Minunea dragostei infrante

Si-a suferintei dupa rang.