M`am trezit de dimineaţă… era ora 10… 10 şi ceva. Un pic mai mult de şi ceva… Şi mi`am dat seama ca viaţa trece pe lânga mine, sărind într`un picior… jucând şotron. Trecea aşa nevăzută, de parcă nu ar fi avut nicio treabă cu mine. Am oprit`o şi am intrebat`o unde se îndreaptă… Ei bine… Nu avea un răspuns concret… Se bâlbaia şi parcă împiedicându`se, vroia să stea la mine. M`am trezit şi mi`am spus că din acel moment voi dormi numai câteva ore, de care să mă satur cu adevărat… Şi m`am apucat de treabă… şi viaţa cu mine… Eram mandră de mine, de ideile propuse pe sine… şi ştiam că mă voi ţine de promisiune. Am fost la şcoala şi am încercat să binedispun toţi oamenii care`mi ieşeau în cale… toate persoanele pe care le vedeam. S`a făcut seara şi am ajuns acasă… Acasă… Unde vroiam sa ajung cât mai repede, poate pentru că afară era un frig de nedescris, unde îngheţau şi pietrele ;))… Bineînţeles că din ziua aia, am început să fiu eu, să mă bucur de momente frumoase, şi să trăiesc din plin… şi n`am uitat sa zâmbesc…:)
