... Şi de acolo, din spatele unui surâs fals, îmi ţineţi evidenţa zâmbetelor. ;)




Maxim, Pati, da? :))

"Scandalul foamei" a putut Gabi să numească cearta de astăzi între clasa noastră şi administratora şcolii, pentru că noi, nu mai puteam de foame, iar cum scumpele noastre colege nu au avut bunăvoinţa să meargă să ia laptele şi cornul, am mers frumos la cei de a 6-a şi "le-am cerut" laptele şi cornul lor. După ce am mâncat cu toţii, s-au plâns administratorei că cei de la 8A le-au furat mâncarea. :)) Bineînţeles că nu a fost aşa şi am fost puşi de faţă cu ei şi i-am prins cu minciuna. :> [şi ne-am ales şi cu mâncare :D:))]
Şi ieri, tot mâncarea a fost principalul subiect al meu, al Alinei şi al Andradei, căutând prin şcoală copii care să ne "sponsorizeze", cumpărându`ne mâncare. :D Am făcut rost de bani, am pus şi noi tot ce aveam şi am mâncat toată ziua. :))
"Desigur că da!"
Se pare că ieri şi azi au fost nişte zile speciale pentru noi: am mâncaaaat! :))

Revin vremurile buneee :>
Viitorul sună bine! :D

Tu,
Mă auzi vorbind prostii…
Eu,
Discut despre vremea de afară,
despre muzică,
oameni şi lucruri.
Mestec aceeaşi gumă de 15 minute.
Clipesc întruna.
Oftez subtil la fiecare pauză-n vorbire.
Cred că şi casc...
Tu,
Dai din mâini ca tâmpita şi observ că altceva n-ai nimic de făcut.
Ţipi. Te crezi superioară. Mă disperi.
Noi,
Zâmbim...
Mai sec decât un vin sec.
Eu,
Te aud spunând tot felul de lucruri.
Tu,
Mă suni dimineaţa să-mi spulberi visele frumoase. [bine că nu aud telefonul.]
Eu,
Mulţumesc mie!

Hai cu dormituuul !:D

Băi, promit că serile astea le pierd pe neeet. :> Pentru că dimineţile astea mă trezesc la ce oră vreau eu, mă. :D Mă bucur ca atunci când am aflat că n-o sa mai vină Fane Mormolocitu` la şcoală nu ştiu câte zile. Mi-aş fi rupt şi-o mână (aşa cum spune el) ca să scap câteva zile. :)) Şi mai apoi, să aflu că de fapt o să vină, că de fapt n-o să scap deloc de el. :D:)) [hai mormo`, :D ştii că glumesc ;;) cică n-aş putea trăi fără tine... :))]
Şi să revin... Zilele astea sunt fericităăăă! Dooooorm! :)) Păi ce-mi pasă mie, mă? :D Aaaa... şi apropo, beau ceai! Mă uimesc! :))

MAXIM Pati, MAXIM! :))

Pe bune, jur că eu nu uit oamenii din viaţa mea. Ba mai mult, am încercat întotdeauna să păstrez cu toţi cei care au trecut prin viaţa mea o amintire perfectă...

Au fost momente în care mi-a fost frică să nu pierd pe cineva drag. Dar crescând, mi-am dat seama că nu pierd pe nimeni dacă ţin bine de sfoara prieteniei... dar în schimb, mi-am mai dat seama că oricât ar fi de rezistentă sfoara asta, într-o zi se rupe. Dar nu se rupe permanent. Şi cel mai urat e când totul se termină brusc din cauza altora... [n-am păţit nimic, nu m-am certat cu nimeni, asta simt că trebuie să scriu, deci asta scriu!]

Nu ştiu, în momentul de faţă îmi rămâne numai să preţuiesc în continuare oamenii din viaţa mea, şi să-mi dau seama cât de importanţi sunt pentru mine, la vremea respectivă. :)

Ciudat, dar este! :D

Nu ştiu... Toată seara m-am tot gândit şi m-am răzgândit ce să postez... Şi tot nu m-am hotarât. :D Dar ştiu clar că nu vreau să mai treacă o zi fără ca eu să postez. :D
Da. Şi ăsta se consideră post, nu? :)) Mai ciudat, dar este. :D

Hai că pot!

M-am gândit şi mi-am demonstrat că pot. Au fost vremuri în care am rostit cuvinte prea mari... şi a fost bine pe moment. Dar când mi-am dat seama că nu e bine, poate că am primit mult prea multe reproşuri. (fie că le-aş fi meritat, fie că nu.)
Şi n-o să se mai repete. Pe cuvânt! O să mai promit ceva, numai în momentul în care voi fi sigură că mă voi ţine de promisiune... şi va fi mult mai bine-aşa.
Cât despre trecut, în cazul în care am greşit cu ceva, nu-mi cer iertare. Mă iert eu însămi.[-sper că există un iad şi pentru cei buni!]
Şi apropo... Doar dacă va fi nevoie de mine voi mai întoarce capul. Dacă nu, mă voi bucura în sinea mea că în sfârşit am ajuns la mal. :)