O nouă săptămână tocmai păşeşte în mintea noastră. E ultima săptămână de şcoală... luăm vacanţăăă :> Nici nu mi-am dat seama cât de repede am ajuns aici. Suntem în ultima săptămână dinaintea Paştelui şi parcă mai ieri eram în vacanţa de iarnă... bla, bla, bla.
Am întrebat-o ieri pe Alina dacă ea simte cât de repede trece timpul... Nu mi-a dat un răspuns concret, însă mi-a răspuns cu: "Nu Chiar". Şi mă gândeam totuşi că şi 48 de ore dacă ar avea ziua, nouă tot nu ne-ar ajunge timpul ăsta...
Şi dacă noi considerăm că pierdem timpul, e grav. Dar dacă timpul nostru trece în scopuri frumoase, atunci e bine...
Habar n-am ce să mai scriu... Din nou am sărit de la o idee la alta şi nici nu mai ştiu ce-am vrut să postez, de fapt.
În fine, eu vă doresc tuturor o săptămână frumoasă şi cât mai călduroasă! Pupici!
Aaaa... :D Şi apropo, că mi-am adus aminte. :) Felicitări Sebi pentru permisul luat astăzi! Să conduci bine şi să nu mai întârzii la serviciu! :)):D
luni, 29 martie 2010
duminică, 28 martie 2010
Eu, ironică? Niciodată!
Refuz! :)
Refuz să mai cred că am prieteni, refuz să mai ascult melodiile pe care le fredonam împreună, refuz să mă mai abţin când am ceva de reproşat, refuz să mai pierd ore în şir în faţa calculatorului, refuz să vă mai ascult, refuz să mai dau sfaturi indiferent dacă îmi sunt cerute sau nu, refuz să mai spun NU când mi se oferă vreo ofertă pe ici pe colo, refuz să mai fiu drăguţă doar pentru că aşa am obişnuit lumea, refuz să mă mai dau cu binişorul pe lângă CINEVA doar ca să obţin unele cuvinte şi lucruri pentru ALTCINEVA, refuz să mai ascult toate prostiile pe care le întâlnesc zi de zi, refuz să mai sun prima, refuz orice.
Accept însă respectul celor care întradevăr o cunosc pe Cristina Ilie.
Eu, ironică? Niciodată!
[Nu am un motiv anume pentru care am scris toate astea, dar ştiu sigur că maxim 10 lucruri menţionate mai sus chiar le refuz. Maxim am spus! :)]
Refuz să mai cred că am prieteni, refuz să mai ascult melodiile pe care le fredonam împreună, refuz să mă mai abţin când am ceva de reproşat, refuz să mai pierd ore în şir în faţa calculatorului, refuz să vă mai ascult, refuz să mai dau sfaturi indiferent dacă îmi sunt cerute sau nu, refuz să mai spun NU când mi se oferă vreo ofertă pe ici pe colo, refuz să mai fiu drăguţă doar pentru că aşa am obişnuit lumea, refuz să mă mai dau cu binişorul pe lângă CINEVA doar ca să obţin unele cuvinte şi lucruri pentru ALTCINEVA, refuz să mai ascult toate prostiile pe care le întâlnesc zi de zi, refuz să mai sun prima, refuz orice.
Accept însă respectul celor care întradevăr o cunosc pe Cristina Ilie.
Eu, ironică? Niciodată!
[Nu am un motiv anume pentru care am scris toate astea, dar ştiu sigur că maxim 10 lucruri menţionate mai sus chiar le refuz. Maxim am spus! :)]
Postăm şi noi?
Hei, ce-i asta? :D Chiar aşa, nimeni nu mai postează pe blogurile astea? Mai există şi ele. Postăm şi noi?
Uite, m-am gandit să vă salvez eu pe toţi cei care nu aţi avut timp, nu aţi vrut sau nu aţi avut ce să postaţi.
Zilele astea am mers prin diferite locuri... S-o iau în ordine...
Miercuri seară, (24 martie) a avut loc spectacolul "Vârste", la Casa Sindicatelor din Târgovişte. Colega noastră de la Clubul Victorioşilor, Iuliana Ilie, ne-a cântat nouă, colegilor prezenţi la eveniment, dar şi zecilor de oameni veniţi să o vadă, despre vârstele omului. A fost un spectacol interesant, iar eu îi transmit gânduri bune şi felicitări.
Vineri, (26 martie), am fost prezenţi la Clubul Studenţilor într-un spectacol umanitar, unde voia bună şi tinereţea au fost la ele acasă.
Ziua de sâmbătă, (27 martie), a fost inundată de razele soarelui încă de la primele ore ale dimineţii. De dimineaţă ne-am întâlnit la repetiţii, iar apoi, spre seară, am mers cu toţii la Georgiana, la Glodeni Vale să filmăm pentru "Capra vecinului". )Au fost prezenţi şi copii din întreaga ţară. (din Buzău, din Ialomiţa şi din Bucureşti.) A fost o zi plină de activităţi şi ne-am distrat aşa cum am ştiut noi să o facem mai bine, ba mai mult, astăzi, (o zi cu ploaie fiind), ne-am amintit cu toţii de căldura de care am avut parte ieri şi ne-am fi dorit ca şi astăzi, când am ieşit din emisiune de la ColumnaTv, să fie cald, să fie altfel. Dar şi ploaia e bună, nu-i nimic. :D
Apropo, La Mulţi Ani, vouă, celor care purtaţi nume de flori, La Mulţi Ani, doamnei Vio, colegilor de la Clubul Victorioşilor şi La Mulţi ani, Florin Corlăteanu! :D
(Mai târziu vă ofer nişte gânduri proaspete, pe care le-am scris în maşină în timp ce mă întorceam de la televiziune. :D)
O zi bună tuturor şi primăvara să vă ningă cu flori în suflete! La mulţi ani!
Uite, m-am gandit să vă salvez eu pe toţi cei care nu aţi avut timp, nu aţi vrut sau nu aţi avut ce să postaţi.
Zilele astea am mers prin diferite locuri... S-o iau în ordine...
Miercuri seară, (24 martie) a avut loc spectacolul "Vârste", la Casa Sindicatelor din Târgovişte. Colega noastră de la Clubul Victorioşilor, Iuliana Ilie, ne-a cântat nouă, colegilor prezenţi la eveniment, dar şi zecilor de oameni veniţi să o vadă, despre vârstele omului. A fost un spectacol interesant, iar eu îi transmit gânduri bune şi felicitări.
Vineri, (26 martie), am fost prezenţi la Clubul Studenţilor într-un spectacol umanitar, unde voia bună şi tinereţea au fost la ele acasă.
Ziua de sâmbătă, (27 martie), a fost inundată de razele soarelui încă de la primele ore ale dimineţii. De dimineaţă ne-am întâlnit la repetiţii, iar apoi, spre seară, am mers cu toţii la Georgiana, la Glodeni Vale să filmăm pentru "Capra vecinului". )Au fost prezenţi şi copii din întreaga ţară. (din Buzău, din Ialomiţa şi din Bucureşti.) A fost o zi plină de activităţi şi ne-am distrat aşa cum am ştiut noi să o facem mai bine, ba mai mult, astăzi, (o zi cu ploaie fiind), ne-am amintit cu toţii de căldura de care am avut parte ieri şi ne-am fi dorit ca şi astăzi, când am ieşit din emisiune de la ColumnaTv, să fie cald, să fie altfel. Dar şi ploaia e bună, nu-i nimic. :D
Apropo, La Mulţi Ani, vouă, celor care purtaţi nume de flori, La Mulţi Ani, doamnei Vio, colegilor de la Clubul Victorioşilor şi La Mulţi ani, Florin Corlăteanu! :D
(Mai târziu vă ofer nişte gânduri proaspete, pe care le-am scris în maşină în timp ce mă întorceam de la televiziune. :D)
O zi bună tuturor şi primăvara să vă ningă cu flori în suflete! La mulţi ani!
marți, 23 martie 2010
Zâmbim şi noi?
Ador zilele în care viaţa mea seamănă cu reclamele mai vechi de la Orange.
Atunci când eram la un semafor. Mai erau 20 de secunde şi se făcea verde. O fetiţă de pe partea cealaltă, (care şi ea aştepta să treacă strada), îmi arăta pe degete câte secunde au mai rămas. În ultimele 5 secunde, şi-a dus una din mâini la gura şi şi-a lăsat în jos colţurile gurii, în timp ce cu cealaltă mână arăta spre mine. Imediat şi-a ridicat colţurile gurii, "construind" un zâmbet... Chiar dacă gesticula un pic cam mult, încerca să'mi spună: "Zâmbeşte!" Oare păream o tristă? Mai apoi, aproape de casă, un băiat de pe partea cealaltă îmi zâmbeşte, îmi face cu mâna, iar apoi ridică nevinovat din umeri. Ultimul gest poţi să-l iei drept: "Scuze, te-am confundat." sau "Ce să fac daca eşti simpatică?" Am zâmbit. La asta chiar nu mă aşteptam.
Ambele poveşti se termină cu "Am zâmbit". Şi-am continuat să zâmbesc şi când personajele au ieşit din cadru. Probabil ar fi puţin cam exagerat să afişăm toată ziua un zâmbet îngheţat pe faţă. Dar e amuzant să te simţi altfel decât ceilalţi. Să poţi să oferi un zâmbet şi asta să-ti facă bine, chiar dacă nu primeşti nimic în schimb.
Da, ştiu. Sună aiurea... dar merită să încercăm.
Zâmbim şi noi?
Atunci când eram la un semafor. Mai erau 20 de secunde şi se făcea verde. O fetiţă de pe partea cealaltă, (care şi ea aştepta să treacă strada), îmi arăta pe degete câte secunde au mai rămas. În ultimele 5 secunde, şi-a dus una din mâini la gura şi şi-a lăsat în jos colţurile gurii, în timp ce cu cealaltă mână arăta spre mine. Imediat şi-a ridicat colţurile gurii, "construind" un zâmbet... Chiar dacă gesticula un pic cam mult, încerca să'mi spună: "Zâmbeşte!" Oare păream o tristă? Mai apoi, aproape de casă, un băiat de pe partea cealaltă îmi zâmbeşte, îmi face cu mâna, iar apoi ridică nevinovat din umeri. Ultimul gest poţi să-l iei drept: "Scuze, te-am confundat." sau "Ce să fac daca eşti simpatică?" Am zâmbit. La asta chiar nu mă aşteptam.
Ambele poveşti se termină cu "Am zâmbit". Şi-am continuat să zâmbesc şi când personajele au ieşit din cadru. Probabil ar fi puţin cam exagerat să afişăm toată ziua un zâmbet îngheţat pe faţă. Dar e amuzant să te simţi altfel decât ceilalţi. Să poţi să oferi un zâmbet şi asta să-ti facă bine, chiar dacă nu primeşti nimic în schimb.
Da, ştiu. Sună aiurea... dar merită să încercăm.
Zâmbim şi noi?
.
-Bună dimineaţa, Titi.
-Neaţa.
-Ce faci?
-Claxonez, fac baloane.
-Te'ai trezit?
-Da...
-Sigur?
-Nu sigur.
luni, 22 martie 2010
La mulţi ani Alinaaa!
Hei! La mulţi ani Alinei! Astăzi este ziua ei, măăă! :D Să-mi trăiască sora şi să fie la fel de darnică ca până acum! :)
sâmbătă, 20 martie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)